IS PANELS

Home / IS PANELS

ARTE E LIMBA SARDA

Mùsica, mùsicas modernas impreende su sardu, produtzione, distributzione, consumu, colonialismu, folklore, ballu sardu, corpos in movimentu, criatzione, copyright/copyleft…

GENDER E LIMBA SARDA

Fèminas chi non faeddant su sardu prus de is òmines, marginalidade de is fèminas in su movimentu linguìsticu, Fèminas e pitzinnos, Fèminas e status basciu de su sardu. Intersetzionalidade de is cumbatas. LGBT e limba sarda. Gajos, lèsbicas, bisessuales, transgender e essida dae s’armuà de totus is identidades cuadas de Sardigna.

ISCOLA E UNIVERSIDADE

Iscola sarda e/o Iscola italiana? Sa dispersione iscolana e s’ausèntzia de su sardu che aina pro nde bogare sos sardòfonos dae sos percursos iscolanos. S’autoorganizatzione de sos professores, de sos mastros e de sos dischentes. Ainas pro imparare su sardu. Su sardu in sa generatzione prus giòvana. S’Universidade italiana in Sardìnnia, logu de crèschida de sa cumpetèntzia e arena de  gherra pro su sardu (1971-2017). Ite fàghere cun s’Universidade?

ISTANDARDIZATZIONE

LSC, Arrègulas, e prima ancora LSU, Limba de Mesania. Unu protzessu longu prenu de dibatas e chertos. Unu passàgiu fundamentale pro nde furriare su sardu a una limba normale. Is problemas de oe.

LITERADURA E EDITZIONE IN LIMBA SARDA

Editzione, iscritura, letores, tradutzione, mercadu. Su campus de sa literadura sarda est crèschidu a manera esponentziale in is ùrtimos annos ma s’agatat minoritàriu in Sardìnnia etotu. Su ruolu de sa Regione, de su Mercadu, de sa dominatzione de sa literadura coloniale e de sa subalterna. Comente nde essire e comente afortiare su dispositivu de sa literadura sarda in Sardigna?

MEDIAS

Internet at marcadu su torrare a nàschere de su sardu che mèdiu de impreu normale, donende·ddi una fortza chi non teniat prima. Su sardu est in Internet e in is retzas sotziales. Prus pagu in ràdiu, televisione, giornales.

PARIDADE LINGUISTICA

Cale est sa prospetiva de una polìtica linguìstica dae su bàsciu? Comente si movent is partidos polìticos (indipendentistas, soberanistas, italianistas?). Movende dae sa Carta europea de sas Limbas e dae su printzìpiu de sa paridade, est possìbile pònnere su deretu a su sardu che a unu deretu tzivile de paridade? Est possìbile unu meledu prus fundudu de custu aspetu de sa vida sarda? Cale sunt is prospetivas pro su tempus benidore?

POLITICA LINGUISTICA DE SA REGIONE SARDA

Isportellos e isportellistas, Leges e Pianos triennales, Assessores e Dirigentes, Commissiones e Finantziamentos, Istandard e atlantes. Ocannu sunt 20 annos de politica linguistica de sa Regione sarda, cuntraditòria e prena de problemas, chi at mudadu sa vida de su sardu comentelimba e su status cosa sua. Cale est istadu su profetu? Cales is faddinas de custa politica?

 

Pro partitzipare a sa Cunferèntzia Aberta, cada partetzipante depet isseberare unu panel/temàtica a intre de cussos inditados.
Si podet mudare panel una borta ebbia pustis de s’iscritzione.